2.Lucrarea Întregitoare a Noului Testament.

Acum se cuvine ca semn de Preaslăvire al Dumnezeirii Tatălui să fac începutul exoterismului prin a descoperi identitatea Întrupării Sale în Materie prin Melhisedec.  Abia de  acum se poate înțelege de ce oamenii care primeau să treacă la Învățătura Dumnezeiască a Sa își dau acordul însușirii credinței, că prin El legătura oamenilor cu Dumnezeu Ființa a fost restabilită.

Iată primele trei învățături pentru care fiecare om  își da acordul propriu de însușire:

–          Eu cred în El Elyon, Dumnezeul Preaînalt, singurul tată Universal și Creator al tuturor lucrurilor.

–          Eu accept alianța lui Melhisedec cu Cel Preaînalt, după care grația lui Dumnezeu este acordată credinței mele, iar nu sacrificiilor și ofrandelor arse.

–          Eu făgăduiesc să dau ascultare celor șapte porunci ale lui Melhisedec și să anunț tuturor oamenilor veste bună a acestei alianțe cu Cel Preaînalt.

Redau și cele șapte porunci:

–          Să nu servești nici un alt Dumnezeu în afară de Preaînaltul Creator al cerului și al pământului.

–          Să nu te îndoiești că credința este singura condiție cerută pentru mântuirea eternă.

–          Să nu depui mărturie falsă.

–          Să nu ucizi

–          Să nu furi.

–          Să nu comiți adulter.

–          Să nu arăți lipsă de considerație pentru părinții tăi și pentru cei mai vârstnici.

Cuvântul poruncă sau porunci este înțeles și tradus eronat încă din geneză când Dumnezeu a pus cei doi Pomi în Rai; înțelegerea și traducerea eronată a continuat cu Învățăturile primite de la Melhisedec și sau împământenit prin așa zisele 10 Porunci ale lui Moise.

Termenul corect este ASCULTARE; și trebuie abordat în sensul dorinței fiecărui om de aș  însuși învățătura Dumnezeiască ca parte constituentă a ființei omenești în realizarea comuniunii cu Dumnezeu prin iubire.

Sigur, Dumnezeu a spus omului sau oamenilor de atunci și consecința căderii în ispită; adică trecerea prin moarte spre întruparea omului din Lumina Materializată a Dumnezeirii la fel ca îngerii dinainte de cădere.

De asemenea Dumnezeu a mai spus, că trecerea prin moarte nu se limitează la persoană ci la generații pământești până ce Dumnezeu Își va arăta din nou  voia Sa de ai întrupa și primii ca pe Fii ai  Luminii în Împărăția Dumnezeiască nu ca pedeapsă ci ca dorință față de om în a cunoaște adevărul deplin și a dobândi voința fermă de a nu se mai lăsa ispitit.

Începând de aici apare promisiunea certă a lui Dumnezeu prin Melhisedec pentru  oameni în sensul că toți cei care au credință în această Învățătură vor deveni Fii ai Luminii în Împărăția lui El Elyon, Dumnezeul Preaînalt, dar nici-o dată pe pământ.

Aceasta a fost neînțelegerea lui Avraam când a refuzat Împărăția Cerească și a ales pământul ca loc de desfășurare al vieții ca patriarh atunci când Sfânta Treime S-a Arătat la stejarul din Mamvri.

Acum este cel mai ușor de  înțeles că Dumnezeu în vremurile lui Melhisedec nu vrea de pe pământ decât să întrupeze omul  în Lumina Sa și să vină în Împărăția Cerească, acolo unde este dorit și așteptat ca Fiu al Luminii.

Afirmația celor spuse mai sus au la bază faptul că în acele vremuri nu erau nici sinagogi nici Chivotul cu Cortul Adunării, nici Templul lui Solomon.

Căderea în ispită a lui Avraam a constat în alegerea făcută prin exprimarea voinței de aș continua viața în forma materială aici pe pământ și implicit a condus  la formarea unui lung șir de patriarhi și așteptarea promisă de Dumnezeu prin Melhisedec că va Întrupa în Materie pe Dumnezeu Fiul prin femeie.

Și a venit așa cum Dumnezeu a promis până în cele mai mici detalii.

Nu întâmplător, nici din greșeală sau necunoaștere am început prima parte a Evangheliei cu spusele Domnului Iisus ucenicilor despre ezoterism; ci cu bună știință; ca de acum, după ce ați citit prima parte a Evangheliei Duhului Sfânt Întrupat în Materie despre  formele de manifestare a Dumnezeirii veți înțelege de ce Domnul Iisus Însuși Dumnezeu Fiul  a spus iudeilor: Eu sunt mai înainte de a fi Avraam.

Domnul Iisus este Persoană a Luminii cea de o Ființă și Nedespărțită și iată cum se descoperă în pilde:

În capitolul 2 pilda Magii de la Răsărit se  descoperă clar cum cei trei magi călăuziți numai de Lumina Dumnezeirii ajung la Ierusalim și întreabă pe Irod:

1. Unde este regele Iudeilor , Cel ce S-a născut ? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui și am venit să ne închinăm lui.
2. Si auzind regele Irod s-a tulburat și tot Ierusalimul împreună cu el.
3. Și adunând pe toți arhiereii și cărturarii poporului, căuta să afle de la ei: Unde este să se nască Hristosul?
4. Iar ei i-au zis: În Betleemul Iudeii, că  așa este scris de proorocul:
5. “ Si tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nu ești nicidecum cel mai mic între căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieși Conducătorul care va paște pe poporul Meu Israel “.

Chiar din titlul pildei trebuie descoperit primul element ezoteric și anume cuvântul Răsărit care este scris cu literă mare; de netăgăduit că  face referire la Lumina Dumnezeirii și nu la punctele cardinale sau la locul de apariție al soarelui deoarece Lumina care îi conducea era pentru ei Dumnezeu Fiul  care îi călăuzea spre locul de Întrupare în Materie prin Domnul Iisus.

Al doilea element ezoteric care trebuie sesizat și descoperit este formularea “S-a născut” pe care de altfel îl mai întâlnim și se descoperă în capitolul 1 în pilda Cântarea Mariei în care Arhanghelul Gavriil explică Fecioarei Maria cum se va Întrupa Fiul lui Dumnezeu:

35. Și răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru acea și Sfântul care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema.

Folosirea majusculelor arată de fapt lucrarea în Sine și pentru Sine a Dumnezeirii eliminând orice acțiune din partea creației. Sensul Întrupării Domnului Iisus prin care Arhanghelul explică Fecioarei Maria descoperit capătă următorul înțeles: Duhul Sfânt  se va pogorî peste tine adică te va sfinți va elimina răul căderii în ispită al lui Adam și Eva, iar puterea Celui Preaînalt te va umbri însemnând de fapt că este luată în Lumina Dumnezeirii îndepărtând orice lumină creată și Întruparea Domnului Iisus va fi Lucrare în Sine și pentru Sine a Dumnezeirii.

Întrupare cât și Nașterea de către Fecioara Maria a Domnului Iisus, nu trebuie private prin prisma omenească de a dobândi urmași așa cum a dobândit Eva și Adam  sau urmașii lor cea pe cale sexual ci una Dumnezeiască. Aportul Fecioarei Marie este uimitor de mare și constă în acceptul și conștiența fiecărei fecioare de la Ea încoace de  a primi urmași prin creația Dumnezeirii. Este suficient să gândească și să își exprime dorința ca Dumnezeu Tatăl să fie cel de la care primește urmași.

Fecioara Maria este prima persoană omenească care primește Învățătura Dumnezeiască și prin aflarea harului adică a sfințeniei trăiește în credința și voința Dumnezeiască de întrupare a omului din Lumina Dumnezeirii și a devenirii sale ca fii ai lui Dumnezeu în Împărăția Cerească.

Fecioara Maria este Aleasa lui Dumnezeu, cea care strivește capul șarpelui. Ea este etalonul feminin iubit de Dumnezeu și iubitoare de Dumnezeu pe care fiecare fecioară trebuie să îl urmeze.

Învățătura Dumnezeiască abundă de pilde în care se descoperă că Dumnezeu este Lumină de aceea nu voi continua cu prezentarea lor ci voi enumera alte câteva deoarece o dată descoperită o pildă, celelalte se adaugă înțelesului fiecărui om.

Pilda prin care Dumnezeu împlinește proorocirea lui Maleahi și a lui Isaia prin nașterea lui Ioan Botezătorul.

“Fost-a  om trimis de la Dumnezeu, numele lui era Ioan “ referire la Ioan Botezătorul , de modul cum a fost anunțat  Zaharia și soția lui Elisabeta, de arhanghelul Gavriil, că sunt aleși de Dumnezeu să primească  copilul ce va purta numele Ioan, care să vestească venirea Dumnezeirii Fiului Întrupat în Materie.

“Acesta a venit  spre mărturie , ca să  mărturisească despre Lumină, ca toți să creadă prin el“ Ioan Botezătorul fiind proorocul apropierii cerurilor și sosirii lui Dumnezeu.

“Nu el era Lumina ci ca să mărturisească despre Lumină” aici nu se lasă loc de confuzie sau interpretare omului asupra Dumnezeirii Domnului Iisus prin chiar spusele lui Ioan Botezătorul care atunci când este întrebat  cine este,  spune că nu el este Lumina, ci cel ce vine este Lumina.

“Cuvântul era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul care vine în lume” iată adevărata origine a omului.

“în lume era  și lumea prin El s-a făcut, dar lumea nu L-a cunoscut “ motivația ne primirii învățăturii Dumnezeiești.

“Întru ale Sale a venit dar ai Săi nu L-au primit“ creația este în totalitate a lui Dumnezeu dar fii Săi oameni stăpâniți de cel viclean nu L-au dorit, nu L-au vrut, au ales să dea ascultare diavolului.

“Și celor câți L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat puterea să se facă fii ai lui Dumnezeu“, prin instituirea Sfintei Taine a Împărtășaniei și a trecerii omului prin Ea, cu credință în numele Lui că este Dumnezeu, omul devine fiul lui Dumnezeu.

Pilda din capitolul 1 din Evanghelia după Ioan  Dumnezeu-Cuvântul S-a făcut trup.

“La început era Cuvântul” cu referire la Dumnezeu Ființa  în Lumina Necreată ca unic  Cuvânt existent și existența Însuși;

“Și Cuvântul era la Dumnezeu” cu referire la Dumnezeirea Sfintei Treimi;

“ Și Dumnezeu era Cuvântul “ explicit pentru a înțelege manifestarea în Sine și pentru Sine.

“Acesta era întru început la Dumnezeu” clarificator în privința inexistenței creației .

“ Toate prin El s-au  făcut; și fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut “ explicația atributului Atotcreator.

“Întru El era viața și viața era lumina oamenilor “ se arată cum în Lumina Necreată a Dumnezeirii este energia vie, viața însăși din care Dumnezeu dă  viață omului ca de altfel întregii creații.

“Și lumina luminează în întuneric și întunericul nu a cuprins-o “ adică antimateria nu poate distruge omul ci doar stochează această viață până la Judecata de Apoi a Domnului Iisus când va judeca vii și morții.

Pilda nașterii lui Ioan Botezătorul

Zaharia tatăl lui, s-a umplut de Duh Sfânt  și a proorocit zicând: “ Și ne-a ridicat putere de mântuire în casa lui David, slujitorul Său,”

“Și să facă milă cu părinții noștri, ca ei să-și aducă aminte de legământul  Său cel sfânt;”

“De jurământul cu care S-a jurat către Avraam,părintele nostru,”

Ultima împlinire a celor grăite prin prooroci o găsim tot în primele pilde cum îngerul Domnului îi vestește lui Zaharia și soției lui Elisabeta că vor avea fiu și numele lui va fi Ioan  iar la nașterea lui tatăl său Zaharia spune spre împlinire:

“Iar tu,  pruncule, prooroc al Celui Preaînalt te vei chema, că vei merge înaintea feței Domnului, ca să gătești căile Lui,

Să dai poporului Său cunoștința mântuirii întru iertarea păcatelor lor,

Prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi Răsăritul cel de Sus,” adică Dumnezeu Lumina.

Trebuie sesizat jocul ezoteric din Evanghelii  al termenului lumina când apare cu majuscule este înțeles ca energie vie Însuși Dumnezeu iar scris cu caractere mici este vorba de manifestare asupra creației și vom vorbi ceva mai târziu despre acest  aspect prin prisma fiziologică.   Acum este lesne de înțeles că atunci când vorbim de Dumnezeu Fiul se referă la existența  Sa  în trup din  Lumina Materializata a Dumnezeirii cea de o Ființa și este modelul după chip pentru îngeri, iar când vorbim de Domnul Iisus este tot Dumnezeu Fiul Omului pe pământ Întrupat în  Materie Dumnezeiască și model după chip, Învățătorul și dătătorul veșniciei pentru oameni.

În continuare pe tot parcursul descoperirii pildelor din învățătura data apostolilor vom folosi adresarea despre Dumnezeirea Fiului  prin Domnul Iisus.

În pilda Convorbirea lui Iisus cu Nicodim din Evanghelia după Ioan capitolul 3 de la 1 la 21 se descoperă scopul pogorârii Domnului Iisus pe pământ însă neînțelegerea, neștiința oamenilor, dar mai ales necredința în învățătura Domnului Iisus că Dumnezeu este Lumină și că poate da din Lumina Sa și oamenilor pentru a fi  veșnici a determinat alegerea greșită a oamenilor. Se mai descoperă ceva, că omul nu a pus mai presus iubirea  de Dumnezeu, ci  frica de  satana care pusese stăpânire pe ei.

Și în fine nu vreau să închei descoperirea acestei învățături fără să fac referire la alte pilde: Matei capitolul 17 de la 1 la 12, pilda Schimbarea la Față, Marcu capitolul16  de la 1 la 15, pilda Trei arătări, Luca capitolul 24 de al 1 la 53 pilda Învierea Domnului. El Se arată ucenicilor care mergeau la Emaus și apoi apostolilor.

Înălțarea la cer și Ioan capitolul 21 de la 1 la 25 pilda Domnul Se arată ucenicilor la Marea Tiberiadei. Iertarea lui Petru și repunerea lui între apostoli.

Se poate afirma fără tăgadă că această învățătură este baza credinței creștine și în cele din urmă a întregii omeniri.

Numai așa se va înțelege darul de Lumină adus de Domnul Iisus pe pământ și dat omului   spre întrupare în trup din Lumina Dumnezeirii când a săvârșit pentru apostoli Cina cea de Taină și continuată azi într-u pomenirea Sa de către preoți. Întruparea omului în trup din Lumina Dumnezeirii reprezintă mântuirea invocată de către om Dumnezeirii.

În fapt bucuria omenească manifestată de creștini în ziua de Paști semnifică sau ar trebui să semnifice certitudinea și dovada înțelegerii Învățături Dumnezeiești date de  Domnul Iisus, fiecărui om în parte, că Dumnezeu este Lumină și dăruiește și omului din Lumina Sa; îl întrupează; îi dă naștere și filiație Dumnezeiască; îl eliberează de trupul material; de  lumea materială și din sclavia Satanei; îi dă sfințenie și îl primește în Împărăția Sa.

Învierea Domnului Iisus sărbătorită în noapte de Paști nu este învierea în trup de carne ci în trup de Lumină Dumnezeiască. Așa se explică Aparițiile și Disparițiile Domnului Iisus instantaneu și  trecerea prin orice fel de materie. Citește acum și dă înțelesul cuvenit pildelor Schimbării la Față când Domnul Iisus devine Lumină și hainele devenind de Lumină și mai presus aduce pe Moise și pe Ilie în trup de Lumină de-a dreapta și de-a stânga Sa, sau când se arată mai întâi lui Magdalena, apoi celor doi apostoli în drumul spre Emaus și în final apostolilor și închei cu Înălțarea la Cer urmând a doua Venire.

Numai pentru om a venit Dumnezeu pe pământ. Să fie limpede și clar în mintea fiecărui om; că el omul este templul sau biserica Domnului Iisus. Omul este biserica aleasă de Domnul Iisus și iubită de El și  nu construcția, clădirea sau locașul în care se întâlnesc oamenii și se  săvârșesc Sfintele Taine. La Cina cea de Taină prin împărtășirea cu trupul și sângele Mirelui nostru Domnului Iisus, omul devine mireasa, purtător al aceluiași trup de Lumină Materializată a Dumnezeirii. Întruparea în Lumina Dumnezeirii și înscrierea în Cartea Cerească reprezintă pentru credincios dorința supremă, siguranța desăvârșirii și a comuniunii Cu Dumnezeu  în Împărăția Cerească. Reprezintă confirmarea invitației la Nunta Împărătească a Mirelui fiind purtător al hainei de Lumină Materializa și nu a zdrențelor pe care le mănâncă molia. Așa  se descoperă în Matei capitolul 22 Parabola nunții fiului de împărat de la 1 la 15 celui  chemat la ospățul împărătesc  și refuză iar pentru cel care  nu poartă haina de sărbătoare adică  cea de Lumină Materializată este dat afară de îngeri.

Trupul material cu care ne naștem este crucea; este povara pe care o poartă fiecare om ca semn al alegerii greșite făcute de Adam și Eva, rezultatul căderii în ispită. Trupul fizic, material este crucea la care face trimitere Domnul Iisus, când spune tânărului bogat că pentru a dobândi Împărăția Cerească a Tatălui trebuie să se renunțe la tot ce este material căci numai astfel te eliberezi de această lume după care să iei propriu trup material și să urmezi Învățătura Dumnezeiască a Domnului Iisus și să mergi la Ospățul Dumnezeiesc săvârșit la Sfânta Taină a Împărtășaniei. Crucea  purtată de Domnul Iisus spre locul răstignirii simbolizează, de fapt că El a luat toată povara trupurilor materiale de la Adam și Eva  până la a ultimului om ce se va naște sexual înainte de a doua venire a Domnului Iisus și le dăruiește trup de Lumină Materializată și astfel îndumnezeirea ca fii ai lui Dumnezeu. De aceea Domnul Iisus îndeamnă omul să ia jugul Său care este ușor și bun. Jugul este învățătura Sa prin care omul primește trup de Lumină Materializată și cum am mai spus filiație Dumnezeiască și  comuniunea.

Adam este prima creație omenească  care primește învățătură Dumnezeiască iar pe lângă aceasta mai primește și noțiunea de strategie odată cu prezentarea celor doi Pomi din Grădina Edenului.

Strategia  constă în alegerea de către fiecare om precum și de către fiecare societate inițiatică în parte unde alege să își ducă veșnicia. Alături de Dumnezeu în Împărăția Sa sau alături de Satana în Iad.

Vorbind despre  această strategie mă simt responsabil față de Învățătura Domnului Iisus prin aceea de a prezenta  adevărul adevărat adică a întregului adevăr .

După primirea Învățăturii domnului Iisus, omul căzut în ispită  a fost acceptat și iertat pe  pământ până la descoperirea Duhului Sfânt Întrupat în Materie.

Viața intermediară dusă până acum pe pământ a fost acceptată până la cunoașterea de către om a Dumnezeirii ca Sfântă Treime Întrupată în Materie când S-au  arătat lui Avraam, apoi ca Ființă când S-a arătat lui Moise, mai târziu ca Fiu sau Hristosul când a fost Întrupat Domnul Iisus și pentru ultima oară  a  Duhului Sfânt când S-a pogorât la Cincizecime de la Învierea Domnului Iisus și  încă 61 de ani de la Întruparea și descoperirea Sa în Materie așa cum a fost și Domnul Iisus.

Gata s-a sfârșit!

Duhul Sfânt S-a descoperit în anul 2012 și Dumnezeu nu mai acceptă continuarea acestei forme de indecizie și neascultare din partea omului dar mai ales din partea celor două societăți inițiatice.

Anul 2012 prezis în toate modurile  ca  sfârșit al lumii la asta face referire. Dumnezeu Tatăl nu mai acordă viață intermediara omului în trup material în conviețuire și cu Binele și cu Răul.

Cine mai vorbește despre strategii terestre este în necunoștință de cauză.

Omule, înțelege o dată și pentru totdeauna că te afli la cea mai important decizie care trebuie să fie  clară;

Ori cu Dumnezeu!

Ori cu Satana!

Societatea dorită de Dumnezeu înscrisă de la începuturi în Planul Creației este Societatea Teocratică și așa va fi și va rămâne. Orice intervenție făcută de Dumnezeu pe pământ, direct sau indirect prin persoane alese  nu au avut decât acest scop ca omul să îmbrățișeze această idee a formării Societății Teocratice.

Pe orice om ar trebuii să îl macine câtea  întrebări: Ce ar fi făcut Dumnezeu Tatăl pentru neamul ales, când S-a arătat lui Avraam?  Ce ar fi făcut Dumnezeu Ființa pentru neamul ales dacă ascultau de Moise? Dacă Domnul Iisus ar fi fost ales de evrei să îi conducă ce ar fi făcut pentru ei? Răspunsul se descoperă tuturor; desigur,  această Societate Teocratică.

Toate celelalte forme de societate descrise, cunoscute sau trăite de om, sunt ale căderii în ispita Satanei, care pune stăpânire pe el, care îl leagă prin dependență de lumea materială și formarea ierarhiilor sociale, însă toate făcute astfel încât omul să se închine Satanei.

Mai amintesc încă o dată că îngerii primei triade înainte de cădere au fost primiți lucrători ai lumii materiale în întregul ei cu tot cu bolta cerească și tot ce este terestru. Drept răsplată au primit de la Dumnezeu această lume spre stăpânire. Avraam nu a înțeles că atunci când Dumnezeu l-a scos din casa tatălui său natural și a primit ținutul Canaanului a fost dat provizoriu până ce vor forma Societatea Teocratică. Atunci, la Stejarul din Mamvri când Sfânta Treime S-a arătat lui Avraam, Dumnezeu a vrut să săvârșească Lucrarea de izbăvire și desăvârșire a omului și să îl ducă în Împărăția Cerească. Refuzul vieții în Împărăția Cerească și dorința manifestată din partea lui Avraam de a continua viața pe pământ reprezintă o nouă greșeală strategică precum și o nouă cădere a omului  în ispită, implicit a neamului ales. Acceptarea ispitei a însemnat alegerea sclavie Satanei pentru cinci sute de ani în Egipt.

Ce bine ar fi fost dacă neamul ales la eliberarea din Egipt ar fi răspuns Dumnezeirii la iubirea Sa nemărginită pentru fii Săi cu aceeași iubire a fiilor pentru Dumnezeu ! Însă nu a fost așa și asistăm la acceptarea unei noi ispite de a rămâne pe pământ manifestată prin dorința de a ajunge și a trăii în pământul lui Avraam. Toată Lucrarea Dumnezeiască săvârșită prin Moise nu a fost înțeleasă de oameni.

Doar în treacăt  vreau să mai amintesc de repetarea greșelii făcută de Iacov fiul lui Isaac căruia Dumnezeu îi schimbă numele în Israel  și de proorocul Ilie mare iubitor de Dumnezeu care nici prin pedeapsă nu reușește să determine poporul să aleagă iubirea Dumnezeirii.

Mulți oameni chiar și în zilele noastre se întreabă și întreabă pe alții de ce a lăsat Dumnezeu pe om să cunoască Răul dacă tot este Atotputernic. Fără îndoială ar fi putut face și așa ceva  în sensul ca fii Săi să nu cunoască Răul dar răspunsul  vine cât se poate de explicit printr-o întrebare. Dumnezeu Tatăl ar fi fost fericit să nu împărtășească fiilor Săi toată învățătura? Cu siguranță nu. Învățătura Dumnezeiască conduce la formarea caracterului și a manifestării omului și mă refer la ascultare și la cea mai înaltă virtute voința. Voința reprezintă pentru fiecare om în parte și pentru întreaga omenire  bariera dintre Bine și Rău. Spuneam în capitolul precedent că  Atotputernicia Dumnezeirii constă în voința Sa deoarece El nu face rău niciodată nici măcar Răului, descoperirea acestei învățături spune așa ; Pot orice nu vreau ce pot. Înțelepciunea, discernământul, promisiunile, învățătura, totul cade, nu reprezintă nimic dacă omul nu are voință.

În concluzie sfârșitul lumii este într-adevăr în anul 2012 dar marcat de descoperirea Duhului Sfânt Întrupat în Materie ceea ce s-a făcut și de neacceptarea continuării vieții omului de către Dumnezeu în această formă de cunoaștere a Binelui și Răului.

Această lucrare este simplu de realizat. Dacă întreaga conducere a celor două societăți inițiatice cu toată suflarea sa, la chemarea Duhului Sfânt Întrupat în Materie  se vor alătura lui și vor dori să facă Societatea Teocratică atunci totul va fi într-u bună mireasmă plăcută Dumnezeirii și Dumnezeu va face Lucrarea de izbăvire și cea de Desăvârșire la fel pentru om.

Dacă nici de această dată Dumnezeu nu primește ascultare prin Duhul Sfânt Întrupat în Materie, Dumnezeu Tatăl V-a face Lucrarea de izbăvire și apoi pe cea de Desăvârșire pe măsura neascultării și împotrivirii celui viclean.

Lucrarea de izbăvirea și cea de desăvârșire  într-u bună mireasmă din partea Dumnezeirii pentru om, constă în dăruirea celor trei zile de somn, timp în care Dumnezeu face cele două Lucrări și omul nu știe nimic iar la trezire se află în Împărăția Cerească.

În caz de  neascultare, Dumnezeu tatăl va retrage Tăria Cerească și omenirea va fi martorul, prăbușirii lucrării din Geneză a bolții cerești la care au participat îngerii căzuți ca lucrători. Prăbușirea în totalitate a bolții cerești peste pământ conduce la formarea Iadului loc în care vor rămâne îngerii căzuți  și toți oamenii vânduți lor după Judecata de Apoi. De altfel omul a fost prevenit prin Apostolul Ioan care a scris Apocalipsa.

Apocalipsa reprezintă Lucrarea de binefacerea supremă a Dumnezeirii prin care desăvârșește întreaga creație de cel viclean prin izolare din care nu mai poate ieși în veci de veci. Apocalipsa nu poate fi prevăzută și datată cu an, lună, zi, oră ci este după voia Dumnezeirii Tatălui așa cum ne-a învățat Domnul Iisus.

Acum, consider că este mult mai ușor de înțeles, că Dumnezeu a dăruit omului tei stadii: evolutiv când a fost creat de Dumnezeu și pus deasupra întregii creații de pe pământ, apoi involutiv când a fost ispitit de diavol și a ales înmulțirea sexual și de atunci cel revolutiv când omul prin voința lui Dumnezeu a fost pus de câteva ori să aleagă între iubirea lui Dumnezeu și continuarea  supunerii   față de diavol.

Anul 2012 este prin voința Dumnezeirii an al ultimei evoluții pus la dispoziția omului. Anul acesta a fost și  încă mai este marcat de febra alegerilor și a adversității oamenilor pentru alegerea conducătorilor  sau mai corect spus a involuției totale.

S-au făcut alegeri sau referendum de schimbare a unui om cu alt om exact ca în pilda Domnului Iisus când un orb alege să fie condus de un alt orb și ajung cu siguranță în prăpastie.

Acum când cineva citește rândurile de mai sus, trebuie să înțeleagă că fiecare om în parte, bărbat sau femeie din toată pretundinitate pământului, sunt duși de Duhul Sfânt să fie ispitiți de diavol, la fel cum a dus Duhul Sfânt pe Domnul Iisus în fața ispitei.

Fiecare persoană este ispitită cu aceleași trei încercări care dau dependența de această lume materială și urmărind același scop să devină omul sclavul său.

Cercul vicios al revoluțiilor a fost închis în  anul 1989  când omul s-a întors la o formă socială déjà existentă fără putință de a mai oferi o societate nouă necunoscută de oameni.

A fost oferit și surogatul mondialismului și al Uniunii Europene și rezultatul îl trăim prin propria experiență a dezamăgirii.

Chiar nu s-a înțeles de către oameni, s-au nu se poate înțelege, că cel care greșește, nu este cel care te îndeamnă să alegi societatea bazată pe ierarhii, ci cel care vine și își dă propriul acord prin nenorocitul de vot.

Ierarhiile sunt cauza!

Așa se creează adversitatea dorită de diavol între oameni.

Acum este momentul fiecărei persoane, începând de aici din România să transmită pe orice cale, oricărui om, să își folosească dreptul de vot pentru un nou tip de referendum  acela de a forma Societatea Teocratică prin care fiecare dintre noi alegem pe Dumnezeu.

El trebuie să fie Conducătorul omenirii spre dobândirea vieții veșnice din împărăția Dumnezeiască!

Voi chema la mine cât de curând cele 153 de persoane ale celor două societăți inițiatice.

Te aștept să te alături Dumnezeirii !